Invitarea CODRUTEI KOVESI la Comisia Parlamentara - Mult zgomot pentru nimic.

    Asistăm zilele acestea la asaltul total al penalilor asupra Justiției și, în mod special, asupra vârfului de lance al acesteia, DNA, care le dă bătăi de cap de atâta timp. În acest asalt, aceștia folosesc un arsenal de "arme neconvenționale" din care cea mai utilizata e dezinformarea creată prin bruiaje informaționale provocate de televiziunile aservite, sau prin "petarde" de deturnare a atenției gen "Soroș e de vină, de la el pleacă totul". 

    Dar cea mai elaborată "petardă" la care participă și instituțiile statului începând cu Parlamentul, Ministerul Justiției și, ultima pe listă cu voia Dvs, Curtea Constituțională, este "petarda" care o vizează pe șefa DNA - Laura Codruța Kovesi.

   Totul a pornit după ce jurnalistul penal Dan Andronic a povestit că în seara scrutinului de acum 8 ani, în casa lui Gabriel Oprea a avut loc o întâlnire de taină, la care ar fi participat Gabriel Oprea, Laura Codruța Kovesi, șeful SRI George Maior, și adjunctul său Florian Coldea. Dacă ne luăm însă după declarațiile lui Onțanu (aici), mie îmi miroase mai degrabă a conspirație Daddy-Băse care din adversari politici au devenit frați de cruce întru doborârea dușmanului comun LCK.

    Mai întâi, Băsescu îl pune pe prietenul său Dan Andronic să arunce "petarda", apoi Dragnea o preia și o pasează Comisiei Parlamentare înființata ad-hoc pentru anchetarea Codruței. În paralel, Ministrul Justiției, inițializează procedura de verificare a activității DNA, în speranța că LCK îi va cădea în plasa. Numai că aceasta nu cedează, refuzând de mai multe ori să se prezinte la Comisia Parlamentară, pentru ca legea n-o obligă. Nici penalii nu se lasă și întorc "petarda" în Parlament pentru ajustări, materializate printr-o lege de modificare a statutului deputaților și senatorilor, în încercarea disperată de a o obliga pe LCK să se prezinte la comisie. De aici intra în scena și Curtea Constituțională, care în acest an a dat o serie de decizii controversate și chiar neconstituționale (vezi aici) și care acum preia "petarda" de la Parlament în urma sesizării PNL privind neconstituționalitatea Legii care completează art.9 din L.96/2006 (Statutul deputaților și senatorilor), aruncând o perdea de fum pentru a masca faptul că obligarea procurorului șef DNA de a se prezenta la Comisia Parlamentară este neconstituțională conform propriilor decizii anterioare.

    În treacăt fie spus, motivația PNL este vulnerabilă pentru că se referă la modificările aduse art.9 în totalitatea lor și nu în mod punctual la alin.(6) care reprezintă punctul nevralgic al legii prin neconstituționalitatea sa. Concret:

• Art.9-alin.(6) arată astfel:  Refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziția acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deținute utile activității comisiei, poate fi considerat ca obstrucționare sau împiedicare a aflării adevărului și poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală
• Motivarea sesizării PNL:  ...este nelegală reglementarea unor proceduri de citare sau invitare în cadrul comisiei de anchetă a unor terțe persoane care nu au legătură cu punerea în aplicare a drepturilor și obligațiilor derivate din statutul de senator sau deputat.

De ce este alin.(6) punctul nevralgic al legii?    Pentru că nu are efect juridic asupra persoanelor care nu se află într-un raport de drept constituțional cu Parlamentul , întrucât Curtea Constituțională s-a pronunțat anterior asupra acestui aspect prin DECIZIA nr. 317 din 13 aprilie 2006 la paragraful 6: "...dreptul comisiei de anchetă de a invita orice persoană care are cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza ce formează obiectul activității comisiei, obligația oricărei persoane care are asemenea cunoștințe ori deține mijloace de probă pentru a le înfățișa comisiei, precum și obligația instituțiilor și organizațiilor de a răspunde solicitărilor sale, sunt neconstituționale deoarece obligațiile sunt stabilite în sarcina unor persoane fizice și juridice din afara Senatului, în lipsa unor raporturi de drept constituțional."

    Curtea Constituțională s-a pronunțat, de asemenea, și asupra obligativității persoanelor invitate la comisiile parlamentare de a se prezenta la acele comisii, prin DECIZIA nr. 1231/2009: "...în fața comisiilor de anchetă, în mod obligatoriu, trebuie să compară numai subiectele de drept care se află în raporturi constituționale specifice cu Parlamentul potrivit titlului III, cap. IV din Constituție, intitulat Raporturile Parlamentului cu Guvernul. Alte subiecte de drept pot fi invitate să ia parte la dezbaterile din fața comisiilor de anchetă, fără a exista însă vreo obligație corelativă din partea acestora de a da curs invitației."

    Însuși dreptul comisiei de anchetă de a cita orice persoană, contravine mai multor dispoziții constituționale așa cum a stabilit Curtea Constituțională prin DECIZIA Nr.45 din 17 mai 1994: "... Anumiți demnitari și funcționari publici nu pot fi însă controlați prin comisiile de anchetă deoarece Constituția, stabilind raporturile juridice dintre autoritățile publice, instituie reguli distincte... Totodată, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii [art.123 alin.(2) din Constituție]... Orice dispoziție regulamentară care ar implica posibilitatea citării unui judecător în fața unei comisii parlamentare de anchetă încalcă evident dispozițiile constituționale care stabilesc, chiar dacă implicit, separația puterilor în stat și, desigur, independența judecătorilor și supunerea lor numai legii. De asemenea, citarea unui cetățean în fața unei comisii parlamentare, ca martor sau în orice altă calitate, contravine dispozițiilor constituționale privind libertățile cetățenești și justiția. Desigur, nimic nu împiedică comisiile parlamentare să invite anumite persoane pentru a da relații în legătură cu obiectul anchetei."

De ce este vulnerabilă motivarea sesizării PNL?    Pentru că atacă modul de reglementare a unor proceduri și nu conținutul neconstituțional al acestor proceduri. (E ca și cum ar fi judecat un hoț pentru modul de operare și nu pentru fapta în sine). Consecința este mai mult decât firească: Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate formulată și a constatat că prevederile Legii sunt constituționale, în raport de criticile de neconstituționalitate formulate. Deci Curtea nu a soluționat conținutul Legii (pentru că nu i s-a solicitat acest lucru) ci criticile de neconstituționalitate formulate de PNL asupra modului de reglementare a procedurilor, ceea ce i-a oferit Curții posibilitatea să cosmetizeze "petarda" de care vorbeam mai sus astfel încât să creeze senzația că, prin respingerea sesizării PNL, s-a dat avizul de constituționalitate al Legii și astfel să poată fi trase la răspundere persoanele care nu se prezintă la comisiile parlamentare, ceea ce este fals.

    Însăși motivația Curții reiterează faptul că soluția a vizat modul de reglementare al propunerii legislative (prin lege și nu prin regulament parlamentar) care NU implică obligativitatea prezentării la audieri a oricărei alte persoane dacă aceasta nu acceptă să fie audiată: "Curtea a constatat că propunerea legislativă a fost elaborată cu luarea în considerare a jurisprudenței în materie a Curții Constituționale (Decizia nr. 45 din 17 mai 1994, Decizia nr.1231 din 29 septembrie 2009), reglementând, prin lege, și nu prin regulament parlamentar, posibilitatea invitării, de către comisia de anchetă, a oricărei alte persoane (străine raportului constituțional dintre Parlament și Guvern), care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei și care acceptă să fie audiată." (Comunicat de presă al Curții Constituționale din 14 iunie 2017)

    În concluzie, penalii încearcă prin orice mijloace să îngenuncheze Justiția, declarând război total DNA-ului, abandonând treburile țării și lansând în spațiul public tot felul de "petarde" care fac mult zgomot pentru nimic. Și toate acestea pentru un singur om, pentru Penalul Suprem, pentru Mafiotul Absolut, pentru cel care vrea să dețină puterea totală trecând peste cadavre, sfidând legile țării sau modificându-le pentru a-și atinge scopul și pentru a scăpa de brațul legii, aruncând România în aer și uitând că a mai existat un dictator care s-a crezut atotputernic și care a sfârșit cum a sfârșit. 
    Acest mafiot și-a asigurat spatele înconjurându-se de oameni de teapa lui pe care i-a plasat în Parlament, în Guvern și printre judecătorii din Curtea Constituțională, singura redută care-i mai stătea în cale fiind Justiția, unde n-a reușit să plaseze decât câteva "cârtițe"

    Însă încercările penalilor sunt zadarnice pentru că în fața lor se află doamna de fier a Justiției iar în spatele ei ne aflăm noi, cei mulți, care susținem statul de drept, Justiția, valorile democrației occidentale și un lucru e sigur: PESTE NOI NU SE TRECE !

#rezistăm #schimbăm #învingem